sâmbătă, 2 decembrie 2023

Ispiteşte Dumnezeu? - O descoperire veche despre rugăciunea „Tatăl nostru”

 

Ispiteşte Dumnezeu? - O descoperire veche despre rugăciunea „Tatăl nostru”

 

Cine ispiteşte: Dumnezeu sau Diavolul, Satana?

 

Shalom aleichem, chaverim, mi-melech malchei ham'lachim, ha-kadosh baruch hu!  - Pace vouă, prieteni, de la Supremul Rege al regilor, Cel sfânt, binecuvântat să fie El!

 

Astăzi vom studia din Sfânta Scriptură, Biblia, cine este „ispititorul”, Dumnezeu sau Satana?

 

Există un răspuns clar în Cuvântul lui Dumnezeu: „ ... Dumnezeu ... nu ispiteste pe nimeni.” (Iacov 1:13)

 

În Biblie ni se arată clar că Satan Diavolul este „ispititorul”:

-      „ispitit de Diavolul.” (Matei 4:1)

-      „fiind ispitit de Satana.” (Marcu 1:13)

-      „unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile.” (Luca 4:2)

-      „Dupa ce L-a ispitit in toate felurile, diavolul a plecat de la El, pana la o vreme.” (Luca 4:13)

 

Mai aflăm din Biblie, că oamenii, împinşi pe ascuns de Satana, ca în cazul lui Iov, sunt ispitiţi prin pofte, de către Diavol.

atat este de adevarat ca toti cei ce au vazut cu ochii lor slava Mea si minunile pe care le-am facut in Egipt si in pustiu, si totusi M-au ispitit de zece ori acum si n-au ascultat glasul Meu, (Num.14:22)

    Sa nu ispititi pe Domnul Dumnezeul vostru, cum L-ati ispitit la Masa. (Deut.6:16)

    Despre Levi a zis: "Tumim si Urim au fost incredintati barbatului sfant, pe care L-ai ispitit la Masa si cu care Te-ai certat la apele Meriba." (Deut.33:8)

    Au ispitit pe Dumnezeu in inima lor, cerand mancare dupa poftele lor. (Ps.78:18)

    Dar ei au ispitit pe Dumnezeul preainalt, s-au razvratit impotriva Lui si n-au tinut poruncile Lui. (Ps.78:56)

    unde parintii vostri M-au ispitit si M-au incercat, macar ca vazusera lucrarile Mele. (Ps.95:9)

    Ci i-a apucat pofta in pustiu si au ispitit pe Dumnezeu in pustietate. (Ps.106:14)

    Atunci Isus a fost dus de Duhul in pustiu, ca sa fie ispitit de diavolul. (Mat.4:1)

    unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo statea impreuna cu fiarele salbatice, si-I slujeau ingerii. (Marc.1:13)

    unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mancat nimic in zilele acelea; si, dupa ce au trecut acele zile, a flamanzit. (Luc.4:2)

    Dupa ce L-a ispitit in toate felurile, diavolul a plecat de la El, pana la o vreme. (Luc.4:13)

    Sa nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, care au pierit prin serpi. (1Cor.10:9)

    Fratilor, chiar daca un om ar cadea deodata in vreo greseala, voi, care sunteti duhovnicesti, sa-l ridicati cu duhul blandetii. Si ia seama la tine insuti, ca sa nu fii ispitit si tu. (Gal.6:1)

    Astfel, in nerabdarea mea, am trimis sa-mi aduca stiri despre credinta voastra, de teama ca nu cumva sa va fi ispitit ispititorul, si osteneala noastra sa fi fost degeaba. (1Tes.3:5)

    Si, prin faptul ca El insusi a fost ispitit in ceea ce a suferit, poate sa vina in ajutorul celor ce sunt ispititi. (Evr.2:18)

    unde parintii vostri M-au ispitit si M-au pus la incercare si au vazut lucrarile Mele patruzeci de ani! (Evr.3:9)

    Caci n-avem un Mare Preot care sa n-aiba mila de slabiciunile noastre, ci Unul care in toate lucrurile a fost ispitit ca si noi, dar fara pacat. (Evr.4:15)

    Nimeni, cand este ispitit, sa nu zica: "Sunt ispitit de Dumnezeu." Caci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca sa faca rau, si El insusi nu ispiteste pe nimeni. (Iac.1:13)

    Ci fiecare este ispitit, cand este atras de pofta lui insusi si momit. (Iac.1:14)

 

Acelaşi cuvânt la plural:

Atunci poporul a cautat cearta cu Moise. Ei au zis: "Da-ne apa sa bem!" Moise le-a raspuns: "Pentru ce cautati cearta cu mine? Pentru ce ispititi pe Domnul?" (Exod.17:2)

    Sa nu ispititi pe Domnul Dumnezeul vostru, cum L-ati ispitit la Masa. (Deut.6:16)

    Isus, care le cunostea viclesugul, a raspuns: "Pentru ce Ma ispititi, fatarnicilor? (Mat.22:18)

    Sa platim sau sa nu platim?" Isus le-a cunoscut fatarnicia si le-a raspuns: "Pentru ce Ma ispititi? Aduceti-Mi un ban ca sa-l vad." (Marc.12:15)

    Isus le-a priceput viclenia si le-a raspuns: "Pentru ce Ma ispititi? (Luc.20:23)

    Atunci Petru i-a zis: "Cum de v-ati inteles intre voi sa ispititi pe Duhul Domnului? Iata picioarele celor ce au ingropat pe barbatul tau sunt la usa si te vor lua si pe tine." (Fapt.5:9)

    Acum, dar, de ce ispititi pe Dumnezeu si puneti pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici parintii nostri, nici noi nu l-am putut purta? (Fapt.15:10)

    Nu v-a ajuns nicio ispita care sa nu fi fost potrivita cu puterea omeneasca. Si Dumnezeu, care este credincios, nu va ingadui sa fiti ispititi peste puterile voastre; ci, impreuna cu ispita, a pregatit si mijlocul sa iesiti din ea, ca s-o puteti rabda. (1Cor.10:13)

    Si, prin faptul ca El insusi a fost ispitit in ceea ce a suferit, poate sa vina in ajutorul celor ce sunt ispititi. (Evr.2:18)

 

Citind toate aceste versete, se naşte întrebarea: Atunci de ce scrie în Rugăciunea Tatăl Nostru „şi nu ne duce pe noi în ispită” (Matei 6:13, Luca 11:4?

 

Am găsit două resurse interesante. Aflăm de pe Wikipedia maghiară că Mátyás Bél (Matej Bel în slovacă, Matthias Belius în latină) Ocsova, 24 martie 1684 – Bratislava, 29 august 1749) a fost pastor luteran ungaro-slovac, istoric și geograf, scriitor, figura remarcabilă a științei maghiare a secolului al XVIII-lea, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii poliistorice tipice epocii. La scurt timp după moartea sa, a primit titlul de Magnum decus Hungariae (Marea Frumusețe a Ungariei). Lucrarea sa principală este Notitia Hungariae novae historico-geographica în latină. În această calitate de cercetător a descoperit o variaţie a textului din rugăciunea „Tatăl nostru” în limba maghiară, fără expresia „şi nu ne duce în ispită”, având în schimb fraza „şi nu ne lăsa în ispită”, frază care a ajuns intens discutată în anii care au trecut. O sursă şi mai veche din secolul XIII în limba cumană, are "iltme bizni ol a manga..." (şi nu ne lăsa în ispită ...). Îmi amintesc – din ce am citit - că episcopul Papias din Hierapolis (în prima jumătate a secolului II) scria despre Evanghelia pe care Matei a redat-o şi pe care apoi, alţii au tradus-o. Această frază din mărturia lui Papias care vorbeşte de traducere, dacă nu mă înşel, apare la plural, indicând fie un grup (posibil restrâns) de ucenici (ai lui Matei sau nu), care au tradus în comun textul din ebraica de atunci în greacă (rezultând o singură lucrare, într-o singură versiune), sau de ce nu, poate fi vorba de traducători care au tradus fiecare pe cont propriu (rezultând mai multe versiuni). Ultima remarcă - cea cu mai multe versiuni - poate explica diferenţele de redare din Evanghelia după Matei, de la anumiţi autori antici din secolul II şi III (Tertullian, Iustin Martirul, Clement din Alexandria) şi anumite greutăţi de redare întâlnite (cum ar fi "şi nu ne duce în ispită"), pe care din păcate Origen (care a trăit în secolul II şi III) şi cei din mişcarea origenistă care copiau sârguincios textul lor şi îl distribuiau pe la toate bisericile şi sinoadele - le-au standardizat din veleităţi dogmatice filozofice în sânul bisericii, până la masacrul origeniştilor (din anul 401).

 

Pentru "Rugăciunea Tatăl Nostru" textul de bază folosit de toate bisericile creștine este Matei 6:9-13.

 

În rugăciunea "Tatăl nostru", suntem învăţaţi să spunem astfel:

Matei 6:9 Iată, dar, cum trebuie să vă rugaţi:

"Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;

10. vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.

11. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi;

12. şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri;

13. şi nu ne duce în ispita, ci izbăveşte-ne de Cel Rău. Căci a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!"

 

Din păcate în această rugăciune s-a strecurat un cuvânt redat greşit – posibil de către origeniştii eretici, după cum vedem din lista versetelor din Biblie. Adevărul clar este că Dumnezeu nu duce pe nimeni în ispită, pentru că Ispititorul este Satana, Diavolul. Să îi atribuim lui Dumnezeu o asemenea faptă este un mare păcat şi – iată – Biserica care doarme în lumină – o face din secolul II. Câtă dezonoare la adresa lui Dumnezeu!

 

Chiar şi papa Francisc crede că fraza „şi nu ne duce în ispită” trebuie schimbată, de aceea a lăudat noua traducere în limba franceză a Rugăciunii Domnului (Tatăl nostru) într-un interviu TV. Versiunea anterioară „nu era o traducere bună”, a spus hotărât șeful Bisericii Catolice.

Conform redărilor din presă, din 2018 credincioșii francezi îi cer Tatălui ceresc „să nu ne lase să intrăm în ispită”, în loc de vechea traducere „nu ne duce pe noi în ispită”. A fost o traducere proastă, pentru că Dumnezeu nu ispitește în niciun fel o persoană. Ispititor este nimeni altul decât Satan, a adăugat Papa Francisc.

În acest fel, formularea ”Et ne nous soumets pas à la tentation” devine “Et ne nous laisse pas entrer en tentation” - în traducerea noastră, ”Și nu ne duce pe noi în ispită” este înlocuită cu ”Și nu ne lăsa pe noi să intrăm în ispită”.

Dar de ce este această variantă atât de importantă pentru francezi? – întrebau ziariştii... Răspunsul este simplu şi este arătat în ziare astfel: Înainte de al II-lea Conciliu al Vaticanului (1966) - adică atunci când liturghia se oficia încă în latină peste tot în biserică (inclusiv în Franţa), francezii se rugau în mod firesc și în limba lor maternă, franceză (acasă) şi mulţi dintre francezi se exprimau în rugăciune sub forma „şi nu ne lăsa să cădem în ispită”.

 

De la Wikipedia aflăm că „în 1966, în urma Conciliului Vatican II, versiunea franceză a Misalului Roman a fost adoptată de către Biserica Catolică și Consiliul Mondial al Bisericilor pentru lumea francofonă. La finalul lucrării ecumenice, Asociația Episcopală Liturgică pentru țările francofone a publicat o nouă traducere în limba franceză a Bibliei liturgice aprobată la 12 iulie 2013 de Vatican. Aceasta introduce o variantă a Tatălui nostru față de versiunea din 1966: sintagma „Și nu ne duce în ispită”, care a stârnit numeroase dezbateri teologice, este înlocuită cu „Și nu ne lăsa să intrăm în ispită".

Pe 3 decembrie 2017, prima duminică a Adventului, intra în vigoare această nouă versiune.

Biserica Protestantă Unită a Franței, pe baza lucrărilor desfășurate, a recomandat această traducere în cadrul unui sinod național din 8 mai 2016.”

 

Adevărul este că oricine poate intra în ispită, fiind ispitit de poftele sale, prin maşinaţiunile, intrigile şi cursele făcute de Diavolul, care este „Ispititorul”, Satana. De ispită nimeni nu scapă, nici chiar Isus – care este Fiul lui Dumnezeu - n-a scăpat pe pământ. Nimeni nu poate evita ispita, dar i se poate opune și astfel poate rezista ispitei, act pentru care Tatăl dă ajutor. Şi de fapt asta o cerem lui Dumnezeu, ca să nu ne lase în momentul ispitirii, ci să ne dea putere să ieşim biruitori din ea. De aceea mulţi creştini cred că varianta „nu ne lăsa în ispită” este mesajul prin care Domnul Isus ne învaţă ce să îi cerem Tatălui Său ceresc. Mulţi dintre savanţii care se ocupă cu Biblia şi textul ei, cred că această frază este susținută și de sursele grecești, aramaice și ebraice. Nu întâmplător noua versiune franceză a fost salutată și de protestanții francezi.

 

Cred că la acest capitol, se poate face confuzia dintre ispită şi încercare, care nu sunt acelaşi lucru. Dumnezeu te încearcă, dar niciodată cu intenţii rele, aşa cum un inginer ar încerca o maşină pe care tocmai a proiectat-o şi a pornit-o să vadă dacă funcţionează la parametrii doriţi de el. Un inginer nu ar dori niciodată să i se strice maşina făcută de el. Aşa nici Dumnezeu nu ar dori ca cineva să cadă la test, la probă, care este de fapt motivul încercării. Tocmai dacă cazi, El te ajută să îţi revii, te ridică -  „te repară” cum ar spune un inginer. De aceea încercarea are întotdeauna conotaţii pozitive.

 

Pe de altă parte, ispita are întotdeauna conotaţii negative, rele. Când te ispiteşte, Diavolul îţi vrea întotdeauna răul, vrea să te doboare, în ultima fază să te ucidă, trecându-te din batjocură în batjocură, şi din chin în chin, până la final - a se vedea cazul lui Iov.

 

Deci încercarea şi ispita nu sunt identice, având în vede pe autorii lor diferiţi. Dumnezeu îţi dă încercarea după măsura ta, însă Diavolul nu ţine cont de echilibrul acesta.

 

Dumnezeu - în ebraică Elohim - căruia îi mulţumesc din inimă - fie binecuvântat că această notă importantă a ajuns şi la dispoziţia noastră.

Amin! Aleluia!

 

Berakhot! (Binecuvântări!)

vineri, 1 decembrie 2023

CELE ZECE PORUNCI (VARIANTA ORIGINALĂ)

 

CELE ZECE PORUNCI

Exodul 20 din Textul Masoretic Ebraic (Vocalizat)

Textul ebraic vocalizat în litere evreieşti moderne şi traducerea în limba română

 

PORUNCA ÎNTÂI

Exodul Capitolul 20 שְׁמוֹת א וַיְדַבֵּר אֱלֹהִים, אֵת כָּל-הַדְּבָרִים הָאֵלֶּה לֹאאר. {ס} 1 Și a rostit Dumnezeu (ebr. Elohim) toate aceste cuvinte, zicând: ב אָנֹכִי יְהוָה אֱלֹהֶיךָ, אֲשֶׁר הוֹצֵאתִיךָ מֵאֶרֶץ מִצְרַיִם מִבֵּית עֲבָדִים: לֹא-יִהְיֶה לְךָ אֱלֹהִים אֲחֵרִים, עַל-פָּנָי. 2 Eu sunt Yehowah (înseamnă „Cel ce este și va fi”), Dumnezeul tău (ebr. Eloheka), care te-am scos din țara Egiptului (ebr.  Miţraim), din casa robiei.

YEHOWAH: NOTĂ EXPLICATIVĂ

Se spune că liderii religioşi ai evreilor din secolul II î.Hr. - la instigarea filozofilor păgâni aflaţi la curtea regală din Antiochia Siriei au descurajat folosirea numelui lui Dumnezeu şi au recomandat poporului să se adreseze lui Dumnezeu folosind cuvântul „Adonay” - care înseamnă „Domn”, cuvânt care în limba română vine din latinescul Dominus. Totuşi, acest nume al lui Dumnezeu nu s-a pierdut, deoarece era rostit în mod public de marele preot în fiecare an - în Templul de la Ierusalim, la ceremonialul din Ziua Ispăşirii:

„Rabinii noștri ne-au învățat: de zece ori a pronunțat marele preot numele (lui Dumnezeu) în ziua aceea: de trei ori la prima spovedanie, de trei ori la a doua spovedanie, de trei ori în legătură cu țapul care trebuie trimis și o dată în legătură cu loturile (terenurile cultivate)." Talmud - Yoma 39b

Astfel se explică o sursă antică care menţionează că după cucerirea Ierusalimului şi dărâmarea Templului, rabinii au dat mai departe în taină Numele lui Dumnezeu ucenicilor din şcolile de rabini. Aşa că atunci când creştinii din oraşul Alexandria, Egipt, au întrebat pe rabinii evrei despre semnificația numelui sfânt al lui Dumnezeu, au primit următorul răspuns: „Acest nume misterios care se numeşte „cele patru litere”, ... înseamnă, Cel ce este și Cel ce va fi” (Nicetas, Episcopul Heracleei, citează Stromata lui Clement din Alexandria, Cartea a V-a. Capitolul 6:34, Secolul II d.Hr. Din Catena Despre Pentateuh, publicat în latină de Francis Zephyrus, p. 146). În cartea Stromata apare de două ori această informaţie despre semnificaţia (traducerea) numelui lui Dumnezeu (a se compara cu Apocalipsa 1:8).

În timpul războiului iudeo-roman dintre anii 132-136, din cauza restricţiilor religioase dure, impuse de romani - care au scos în afara legii închinarea la Yehowah Dumnezeu şi folosirea Vechiului Testament, evreii au fost forţaţi de aceste îmrejurări grele să folosească o aluzie „Haşhem” (Numele) în loc de Numele lui Dumnezeu, iar creştinii au început să folosească „Kyrios” (Domnul). Cei ce erau prinşi în această perioadă că deţineau copii ale Vechiului Testament, se închinau sau foloseau titlurile şi Numele lui Dumnezeu erau pedepsiţi cu moartea, prin diferite metode cumplite (arşi pe rug, jupuiţi de viu).

 

PORUNCA A DOUA

3 Să nu ai alți dumnezei (ebr. elohim) înaintea Mea. ג לֹא-תַעֲשֶׂה לְךָ פֶסֶל, וְכָל-תְּמוּנָה, אֲשֶׁר בַּשָּׁמַיִם מִמַּעַל, וַאֲשֶׁר בָּאָרֶץ מִתָּחַת--בַּמַּיִם, מִתַּחַת לָאָרֶץ.

4 Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo asemănare, cu nimic din ce este sus în cer, sau care este dedesubt pe pământ, sau care este în apa de sub pământ; ד לֹא-תִשְׁתַּחֲוֶה לָהֶם, וְלֹא תָעָבְדֵם: כִּי אָנֹכִי יְהוָה אֱלֹהֶיךָ, אֵל קַנָּא-פֹּקֵד עֲוֺן אָבֹת עַל-בָּנִים עַל-שִׁלֵּשִׁים וְעַל-רִבֵּעִים, לְשֹׂנְאָי.

5 Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești; căci Eu, Yehowah (înseamnă „Cel ce este și va fi”), Dumnezeul tău (ebr. Eloheka), sunt un Dumnezeu (ebr. El) gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor asupra copiilor până la al treilea şi al patrulea neam al celor ce Mă urăsc; ה וְעֹשֶׂה חֶסֶד, לַאֲלָפִים --לְאֹהֲבַי, וּלְשֹׁמְרֵי מירֵי מיוִ׺. 6 și arăt mila celor ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele. {S} ו לֹא תִשָּׂא אֶת-שֵׁם-יְהוָה אֱלֹהֶיךָ, לַשָּׁוְא: כִּי לֹא יְנַקֶּה יְהוָה, אֵת אֲשֶׁר-יִשָּׂא אֶת-שְׁמוֹ לַשָּׁוְא.

PORUNCA A TREIA

7 Să nu iei în zadar numele lui Yehowah (înseamnă „Cel ce este și va fi”), Dumnezeului tău (ebr. Eloheka); căci Yehowah nu-l va ţine nevinovat pe cel ce ia numele Lui în zadar. ז זָכוֹר אֶת-יוֹם הַשַּׁבָּת, לְקַדְּשׁוֹ.

PORUNCA A PATRA

8 Adu-ți aminte de ziua odihnei, ca să o sfințești. ח שֵׁשֶׁת יָמִים תַּעֲבֹד, וְעָשִׂיתָ כָּל-מְלַאכְתָּךאכְתּח. 9 Să lucrezi șase zile și să-ți faci toată lucrarea; ט וְיוֹם, הַשְּׁבִיעִי-שַׁבָּת, לַיהוָה אֱלֹהֶיךָ: לֹא-תַעֲשֶׂה כָל-מְלָאכָה אַתָּה וּבִנְךָ וּבִתֶּךָ, עַבְדְּךָ וַאֲמָתְךָ וּבְהֶמְתֶּךָ, וְגֵרְךָ, אֲשֶׁר בִּשְׁעָרֶיךָ. 10 dar ziua a șaptea este un repaus pentru Yehowah (înseamnă „Cel ce este și va fi”), Dumnezeul tău (ebr. Eloheka); în ea să nu faci nicio lucrare, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vitele tale, nici străinul tău care este înăuntrul porților tale; י כִּי שֵׁשֶׁת-e-יָמִים עָשָׂה יְהוָה אֶת--הַשָּׁמַיִם וְאֶת-הָאָרֶץ, אֶת-הַיָּם וְאֶת-כָּל-אֲשֶׁר-בָּם, וַיָּנַח, בַּיּוֹם הַשְּׁבִיעִי; עַל-כֵּן, בֵּרַךְ יְהוָה אֶת-יוֹם הַשַּׁבָּת--וַיְקַדְהשוּקַדְּשּמ. 11 Căci în șase zile a făcut Yehowah (înseamnă „Cel ce este și va fi”) cerul și pământul, marea și tot ce este în ele, și S-a odihnit în ziua a șaptea; de aceea Yehowah a binecuvântat ziua odihnei și a sfințit-o. יא כַּבֵּד אֶת-אָבִיךָ, וְאֶת-אִמֶּךָ-לְמַעַן, יַאֲרִכוּן יָמֶיךָ, עַל הָאֲדָמָה, אֲשֶׁר-יְהוָה אֱלֹהֶיךָ נֹתֵן לָךְ לָךְ.

PORUNCA A CINCEA

12 Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să se lungească zilele tale în țara pe care ți-o dă Yehowah, Dumnezeul tău.  יב לֹא תִרְצָח, לֹא תִנְאָף; לֹא תִגְנֹב, לֹא-תַעֲנֶה בְרֵעֲךָ עֵד שָׁקֶר.

PORUNCA A ŞASEA

13 Să nu ucizi.

PORUNCA A ŞAPTEA

14 Să nu comiţi adulter.

PORUNCA A OPTA

15 Să nu furi.

PORUNCA A NOUA

16 Să nu dai mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău. יג לֹא תַחְמֹד, בֵּית רֵעֶךָ; {ס} לֹא-תַחְמֹד אֵשֶׁת רֵעֶךָ, וְעַבְדּוֹ וַאֲמָתוֹ וְשׁוֹרוֹ וַחֲמֹרוֹ, וְכֹל, אֲשֶׁר לְרֵעֶךָ. {פ}

PORUNCA A ZECEA

17 Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu pofteşti la soţia aproapelui tău, nici la robul lui, nici la roaba lui, nici la boul lui, nici la măgarul lui, nici la nimic care este al aproapelui tău. יד וְכָל-הָעָם רֹאִים אֶת-הַקּוֹלֹת וְאֶת-הַלַּפִּידִם, וְאֵת קוֹל הַשֹּׁפָר, וְאֶת-הָהָר, עָשֵׁן; וַיַּרְא הָעָם וַיָּנֻעוּ, וַיַּעַמְדוּ מֵרָחֹק.

 

Continuarea

 

18 Și tot poporul a văzut tunetele și fulgerele și glasul cornului și muntele fumegând; și când au văzut oamenii, s-au cutremurat și au stat departe. טו וַיֹּאמְרוּ, אֶל-מֹשֶׁה, דַּבֵּר-אַתָּה עִמָּנוּ, וְשע״מֵּר-אַתָּה עִמָּנוּ, וְש״״מְנ״מֵָ; וְאַל-יְדַבֵּר עִמָּנוּ אֱלֹהִים, פֶּן-נָמוּת. 15 Și i-au spus lui Moise: „Vorbește cu noi și vom auzi; dar Dumnezeu să nu vorbească cu noi, ca să nu murim”. טז וַיֹּאמֶר מֹשֶׁה אֶל-הָעָם, אַל-תִּירָאוּ, כִּי לְבַעֲבוּר נַסּוֹת אֶתְכֶם, בָּא הָאֱלֹהִים; וּבַעֲבוּר, תִּהְיֶה יִרְאָתוֹ עַל-פְּנֵיכֶם--לְבִלְתּבִלְתתוֹ עַל-פְּנֵיכֶם. 16 Și Moise a spus poporului: „Nu vă temeți; căci Dumnezeu a venit să vă probeze şi ca frica Lui să fie înaintea voastră, ca să nu păcătuiţi. יז וַיַּעֲמֹד הָעָם, מֵרָחֹק; וּמֹשֶׁה נִגַּשׁ אֶל-הָעֲרָפֶל, אֲשֶׁר-שָׁם הָאֱלֹהִים. 17 Poporul a stat departe; dar Moise s-a apropiat de întunericul gros unde era Dumnezeu. מִן מִן-ַשָּׁמַ ַשָּׁמַ דִּבַּרְתִּ, דִּבַּרְתִּי עִמָּכֶם. 18 Și Yehowah a zis lui Moise: „Așa să le spui copiilor lui Israel: Voi înșivă ați văzut că am vorbit cu voi din cer”. יט לֹא תַעֲשׂוּן, אִתִּי: אֱלֹהֵי כֶסֶף וֵאלֹהֵי זָהָבֵי זָהָב, לות׹ַּלֹהֵי כֶסֶף 19 Să nu vă faceţi alături de Mine dumnezei de argint - sau dumnezei de aur, să nu vă faceţi vouă. כ מִזְבַּח אֲדָמָה, תַּעֲשֶׂה-לִּי, וְזָבַחְתָּ עָלָיו אֶת-עֹלֹתֶיךָ וְאֶת-שְׁלָמֶיךָ, אֶת-צֹאנְךָ וְאֶת-בְּקָרֶךָ; בְּכָל-הַמָּקוֹם אֲשֶׁר אַזְכִּיר אֶת-שְׁמִי, אָבוֹא ׶ךכֹא ׶ככִּיר 20 Să-Mi faci un altar de pământ și să aduci pe el arderile tale de tot și jertfele tale de mulțumire, oile tale și boii tăi; în orice loc în care voi face să se pomenească numele Meu, voi veni la tine și te voi binecuvânta. כא וְאִם-מִזְבַּח אֲבָנִים תַּעֲשֶׂה-לִּי, לֹא-תִבְנֶה אֶתְהֶן גָּזִית: כִּי חַרְבְּךָ הֵנַפְתָּ עָלֶיהָ, וַתְּחַלְלֶהָ. 21 Și dacă Îmi faci un altar din piatră, să nu-l zidești din pietre cioplite; căci dacă îți ridici unealta pe ea, ai pângărit-o. כב וְלֹא-תַעֲלֶה בְמַעֲלֹת, עַל-מִזְבְּחִי: אֲש-ֶׁר לישךלָָָָָָֹֹֹֹֹֹ 22 Să nu te sui pe trepte la altarul Meu, ca să nu îți fie descoperită goliciunea pe el.

 

 

 

Text ebraic vocalizat

 

 

 

joi, 30 noiembrie 2023

Cuvinte ebraice biblice şi înţelesul lor

 

Cuvinte ebraice biblice şi înţelesul lor

 

Şhalom Aleichem! - Pace (să fie) peste voi!

 

Am cules câteva cuvinte sau cuvinte în expresii uzuale, din limba ebraică (transliterate în caractere latine). Sper să vă fie de folos!

 

El, Elohe sau după caz Elohim - înseamnă Dumnezeu

Aba – Tată

Abi – Tatăl meu

Abichem – Tatăl vostru

Şhalom – Pace

Ha-şhalom – Pacea

Aleichem – Peste voi

Lachem – Cu voi

Şhalom Lachem! – Pace (să fie) cu voi!

Şhalom Aleichem! - Pace (să fie) peste voi!

Economul a răspuns: "Fiţi pe pace ( în ebraica transliterată „Şhalom lachem”)! Nu vă temeţi de nimic. Dumnezeul vostru (ebr. Eloheichem), Dumnezeul (Elohei) tatălui vostru (abichem), v-a pus pe ascuns o comoara în saci. Argintul vostru a trecut prin mâinile mele." Şi le-a adus şi pe Simeon. (Fac.43:23)

 

Hasid – Evlavios, Urmaş, Cel ce urmează o cale (în sens de partizan sau adept al unei convingeri sau practici - în extensie particulară „adept al lui Dumnezeu”, sau „cel ce umblă cu Dumnezeu”)

Hasiday – Evlavioşi, temători de Dumnezeu, substituit în traduceri cu  sfinţi sau credincioşi

"Strângeşţi-Mi pe credincioşii Mei (ebr. hasiday – evlavioşii (adepţii) Mei), care au făcut legământ cu Mine prin jertfă!" - (Ps.50:5)

 

Neeman – Credincios

Nu tot aşa este însă cu robul Meu Moise. El este credincios (ebr. neeman) în toată casa Mea. (Num.12:7)

 

Sfânt

Să-Mi fiţi nişte oameni sfinţi (qodeş). Să nu mâncaţi carne sfâşiată de fiare pe câmp, ci s-o aruncaţi la câini. (Exod.22:31)

 

Câteva cuvinte ebraice în frază

 

Şhalom aleichem, hasidei haşharet, hasidei Elyon,

Pacea să fie peste voi, evlavioşi slujitori, evlavioşi Celui Preaînalt,

 

Mi-melech malchei ham'lachim, Ha-kadosh Baruch Hu.

De la Regele Suprem al Regilor, Cel Sfânt, Binecuvântat este El.

 

Bo-achem le-şhalom, hasidei haşhalom, hasidei Elyon.

Fie venirea voastră cu pace, evlavioşi slujitori, evlavioşi Celui Preaînalt,

 

Mi-melech malchei ham'lachim, Ha-kadosh Baruch Hu.

De la Regele Suprem al Regilor, Cel Sfânt, Binecuvântat este El.

 

Bar'chuni Ie-shalom, hasidei haşhalom, hasidei Elyon.

Binecuvântați-mă cu pace, evlavioşi slujitori, evlavioşi Celui Preaînalt,

 

Mi-melech malchei ham'lachim, Ha-kadosh Baruch Hu.

De la Regele Suprem al Regilor, Cel Sfânt, Binecuvântat este El.

 

Tzeit'chem Ie-shalom, hasidei haşhalom, hasidei Elyon.

Depărtarea voastră fie cu pace, evlavioşi slujitori, evlavioşi Celui Preaînalt,

 

Mi-melech malchei ham'lachim, Ha-kadosh Baruch Hu.

De la Regele Suprem al Regilor, Cel Sfânt, Binecuvântat este El.

 

Evreii credincioşi se salutau cu:

Shalom Aleichem! – Pacea să fie peste voi!

Baruch Hu!  – Binecuvântat este (fie) El (adică Creatorul)!

Baruch Adonai Le-Olam! – Binecuvântat este (fie) Domnul Cel Veşnic!

Baruch Ha-Kadoşh! – Binecuvântat este (fie) Cel Sfânt!

Baruch Adonai Elohim! – Binecuvântat este (fie) Domnul Dumnezeu!

Conform unei redari din Vechiul Testament, evreii credincioşi foloseau şi Numele lui Dumnezeu la salut:

Şi iată că Boaz a venit din Betleem şi a zis secerătorilor: "Iehova să fie cu voi!" Ei au răspuns: "Iehova să te binecuânteze!" (Rut.2:4)

Acest ultim exemplu cu privire la Numele lui Dumnezeu nu era ceva singular sau redus, ci era o practică obişnuită în popor, cerută în mod expres şi celor repatriaţi din exil:

Aşa vorbeşte Iehova al Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: "Iată ce se va zice iarăşi în ţara lui Iuda şi în cetăţile sale, când voi aduce înapoi pe prinsii lor de război: "Iehova să te binecuvanteze, locas al neprihanirii, munte sfânt!" (Ier.31:23)

 

Faptul că fruntaşii evreii din epoca elenistică au restrâns folosirea Numelui lui Dumnezeu doar la Templul de la Ierusalim, a venit ca urmare a politicii de grecizare, atât socială, culturală cât şi religioasă, impusă de regii greci, faţă de care evreii erau supuşi. Iar cât au îndurat evreii credincioşi care nu au cedat, stau ca mărturii în acest sens Cărţile istorice ale Macabeilor.

 

Conform cercetătorilor, Numele lui Dumnezeu, „YEHOVAH” apare de 6973 de ori. Vedem de aici că evreii din antichitate au fost pur şi simplu îndrăgostiţi de numele lui Dumnezeu, încât au creat şi forme de alint (prescurtări) ale numelui, o formă de alint a numelui, YAH, fiind o prescurtare compusă din primul şi ultimul sunet din Numele Divin (Y----AH). Această formă alintătoare a numelui se foloseşte în expresia Hallelu-Yah! (Aleluia) – Lăudaţi pe Yah!

Titlul „Dumnezeu” (Elohim) de 2 605 ori

Numele lui Dumnezeu prescurtat scris „Yah” dar pronunţat „Ya” (primul şi ultimul sunet din numele întreg Yehovah) de 50 de ori

Titlul „Atotputernic” (El-Shadday) de 48 de ori

În mod paradoxal, titlul de „Domnul” (Adonay) apare doar de 40 de ori în Vechiul Testament

Titlul „Făuritor” de 25 de ori

Titlul „Creator” de 7 ori

Titlul de „Tată” apare de 7 ori în Vechiul Testament, ceea ce infirmă ipoteza celor care spun că evreii nu-i spuneau lui Dumnezeu “tată” şi că acest titlu a fost introduis abia de Domnul Isus.

Titlul „Cel Îmbătrânit De Zile” de 3 ori

Titlul „Marele Instructor” de 2 ori

Titlul "Rege" de câteva ori

 

Elohim – Dumnezeu (Puternic)

Adonay – Domnul (Stăpânitor)

El Olam – Dumnezeul Cel Veşnic

Olam Ha Aba – Veşnicul Tată

YEHOWAH – Cel Fiind Dintotdeauna şi Cel ce va veni

 

Rege, Regină – Melech, Malcha

Prinţ – Nasih

 

Rob, Roabă – Ebed, Meriţa

Robul Regelui – Ebed Melech

Roaba Reginei – Hamesharetet Hamalcha

Robul meu - Abdi

 

Stăpân, Stăpână – Mislot, Pilegesh

Domn, Doamnă – Adon, Gvereth

El, Ea - Hu, Hi 

Al meu, A mea, A ta – Eţli, Şeli, Şelaha

 

Ieri –Eţmol

Azi – Haiom

Mâine - Mahar

 

Este – Ze

Va fi – Ihie

A fost - Haia

 

Tata, Mama – Aba, Ima

Bărbat, Femeie – Is, Isa

Soţ, Soţie – Baal, (Isa, Batzug)

 

Fiu, Fiică – Ben, Bat

Copil, Copilă – Ieled, Tinoc

Frate, Soră – Ah, Ahot

 

Bunic, Bunică – Saba, Sabta

Nepot, Nepoată – Achian, Achianit

Meşharet – Slujitor (servitor)

 

Şhalom Aleichem Chaverim!

Pace să fie peste voi Prieteni!

 

---

Numele Isus, în greacă Iesus, Yeşhua în ebraică, din secolul V AD, la o sinagoga din Susya, Israel

https://www.youtube.com/watch?v=e-rTfBb_jfo